Pana lovea cu putere corzile chitarei, acestea începând să urle de durere, scoţând sunete când înalte, când joase. Le lovea cu putere. Era nemiloasă. Uneori nu îi păsă de nimeni şi de nimic. Se opri. Lăsă chitara pe podea şi, ridicându-se uşor şi leneş de pe covor, se îndreptă spre balcon. Deschise uşa mare şi transparentă de termopan lăsâns-o aşa în urma ei, având grijă să nu se impiedice de uşă, care era ridicată.
Se uită de jur împrejur, căutând ceva. Nici ea nu ştia ce. Observă pachetul de ţigări ce zăcea singur de seara trecută pe masa de lemn. Se aproprie de masă şi, luând loc pe scaunul de lângă măsuţă, luă lacomă pachetul şi fură o ţigaretă pe care şi-o aşeză gentil între buze. Oftă. Nu îşi găsea bricheta. Scoase dintr-unul din buzunarele jeanşilor săi preferaţi un pachet de chibrituri, reuşind într-un final să îşi aprindă ţigareta, din care trase puternic şi lacom în piept.